Pânza freatică ridicată de un depozit de cenușă, județul Gorj

Construcția

Ansamblul cuprinde clădiri vechi din zidărie de cărămidă, cu șarpante din lemn și învelitori din țiglă; una dintre case are o cramă la subsol. Se află în lunca Jiului, pe terenuri tinere din cuvertura bazinului carbonifer, aflate într-o stare de consolidare geologică precară, în zona unui depozit de zgură și cenușă de circa 266,7 ha, închis în prezent.

Problema

Apa subterană inunda subsolurile; în cramă pardoseala era acoperită de o peliculă de apă, iar la clădirea fără subsol apa urca prin capilaritate în pereți și distrugea finisajele. Elevațiile s-au fisurat, iar trotuarele s-au desprins de clădiri. Părțile au susținut explicații opuse: efectul depozitului de cenușă, respectiv un fenomen natural al luncii, agravat de fundații prea puțin adânci și de lipsa drenajului.

Ce a verificat expertiza

Cercetarea la fața locului a avut loc pe 29 noiembrie 2023, cu convocarea părților. Expertiza a urmărit:

• starea clădirilor și a terenului din jur, cu releveu fotografic;
• depozitul închis, cu piezometrele de monitorizare a apei subterane;
• studiile hidrogeologice anterioare, inclusiv cel cu 10 foraje în localitate, și datele de monitorizare a apelor subterane;
• imagini satelitare interpretate prin metode de fotogrammetrie și teledetecție, pentru zonele cu teren instabil;
• calitatea apei din fântâni, verificată organoleptic.

Constatări și concluzii

Înainte de depozit, apele de suprafață și cele subterane se scurgeau ușor spre emisarul natural, iar apa subterană se afla la circa 5 m sub teren, fără să satureze terenul de fundare. Corpul depozitului a barat căile de scurgere naturală a apelor de infiltrație și a creat un gradient hidraulic important față de lunca Jiului. Apa din precipitații acumulată în zona depozitului se infiltrează prin lentilele de nisip din argile și exercită presiune hidrostatică. Pânza freatică a urcat cu circa 3–5 m, iar în aval apa apare în subsolurile caselor.

Argilele prăfoase saturate își pierd rezistența. Efectele se văd în toată zona: alunecări de suprafață, curgerea lentă a stratelor de acoperire, stâlpi și ziduri de sprijin înclinate, drumuri deformate și deplasarea orizontală a fundațiilor. Remedierea la scara localității ar cere reproiectarea drenajului depozitului și o rețea nouă de drenuri, investiție greu de justificat economic. Pentru clădire, expertiza nu a recomandat repararea, pentru că terenul ar continua să o degradeze: soluțiile viabile sunt consolidarea sau reconstruirea cu fundare adaptată terenurilor contractile și celor sensibile la umezire, ori reconstruirea pe un amplasament stabil.