Acasă/Geologie
Domeniu de expertiză
Terenul de fundare și comportarea lui în timp
Stabilim ce se întâmplă sub construcție: ce teren o susține, unde se află apa subterană, de ce s-a tasat sau a alunecat și ce măsuri o pot stabiliza. Pregătirea în geotehnică ajută mai ales în dosarele în care cauza degradărilor se află sub clădire.
Domeniul
Cauza multor degradări se află sub clădire: un teren care se tasează când este umezit, apa subterană care urcă, un versant care alunecă sau o excavație vecină fără sprijinire.
Terenul de fundare și comportarea lui în timp
Stratificația terenului, apele subterane și umiditatea, tasările, alunecările de teren și stabilitatea versanților, analizate împreună cu efectul lor asupra construcției.
Obiective frecvente
Loess sensibil la umezire. În Moldova multe clădiri sunt fundate pe loess, un teren care se tasează brusc când este umezit de apa de la burlane, de rețele avariate sau de apele pluviale. Schema alăturată arată un astfel de caz.
Investigații folosite frecvent
Fisura din zidărie își are cauza sub clădire. Apa de la burlan a umezit loessul de sub fundație, terenul s-a tasat și colțul clădirii a coborât.
F1 foraj · S1 sondaj la fundație · C1 carotă din beton · NH nivelul apei subterane
Expertul
Inginer constructor cu doctorat în geotehnică, expert tehnic judiciar din 2015. Lucrează în specializările rezistență și stabilitate, materiale de construcții și geologie, în expertize dispuse de instanțe din toată țara și în expertize extrajudiciare.
A absolvit Facultatea de Construcții și Instalații a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, unde a urmat și masterul de Reabilitarea și creșterea siguranței construcțiilor, apoi doctoratul. Înainte de expertiză a lucrat în proiectarea de structuri și pe șantier.
Cercetarea din doctorat îl ajută direct în dosarele în care cauza degradărilor se află în teren sau în fundație: tasări pe loess și pe alte terenuri slabe, fundații pe piloți, îmbunătățirea terenului de fundare, verificarea execuției piloților și comportarea construcției la cutremur.
Teza studiază cum se transmit încărcările de la o construcție înaltă și zveltă, prin fundație, la un teren slab de fundare. Baza experimentală o formează piloții de îndesare executați la Stația de epurare a apelor uzate din Brăila, pe un depozit loessoid gros de aproximativ 25 m. Acolo s-au făcut 15 încercări de penetrare statică înainte de execuție și 4 după, iar 4 piloți de probă, lungi de circa 25 m, au fost încărcați până la rupere.
Din înregistrările utilajului de foraj, teza reconstituie diametrul real al piloților pe toată lungimea lor și rigiditatea terenului din jur. Modelul cu elemente finite construit pe aceste date a reprodus încercarea de capacitate portantă cu o abatere medie de 2–3,6 % față de valorile măsurate.
Analizele seismice cu accelerograme ale cutremurelor vrâncene din 1977, 1986 și 1990 arată că un model cu baza încastrată subestimează perioada proprie a structurii. Pentru turnul fundat pe loess, perioada crește de la 1,24 s la peste 1,5 s. Teza a constatat și că, pentru turnurile înalte din beton precomprimat, spectrul de răspuns din normativul P100 folosit atunci nu acoperă efectul cutremurelor vrâncene.
Contribuții principale
Lucrări publicate (selecție)
Pentru toate domeniile
Rapoarte de expertiză în cauze civile sau penale privind lucrări de construcții, structura de rezistență, materialele folosite și modul de execuție.
Expertize la cererea persoanelor fizice sau juridice, în afara unui dosar, pentru lămurirea unei situații tehnice sau a unui litigiu posibil.
Evaluarea comportării structurale a clădirilor și a elementelor de construcție, cu identificarea neconformităților.
Constatări privind fisuri, tasări, infiltrații și alte degradări ale construcțiilor, cu documentare foto și concluzii tehnice.
Asistență de specialitate pentru una dintre părți în expertizele judiciare care privesc lucrări sau construcții.
Evaluarea afectării unei clădiri și încadrarea în clasa de risc seismic, cu recomandări tehnice de intervenție.
Cum lucrăm
Dispusă de instanță
Instanța desemnează expertul prin încheiere și stabilește obiectivele expertizei.
Transmitem instanței o estimare a duratei și a costului, în funcție de obiective și de investigațiile necesare.
Analizăm actele din dosar: contracte, proiecte, procese-verbale, fotografii, corespondența dintre părți.
Părțile și experții consilieri sunt convocați în scris. La fața locului facem constatări și măsurători, iar când este nevoie, sondaje, foraje sau prelevări de probe.
Răspundem punctual fiecărui obiectiv. Raportul se depune la dosar și se comunică părților, cu semnătură electronică calificată.
Dacă părțile formulează obiecțiuni la raport, răspundem în scris la fiecare dintre ele.
Solicitată direct
Se solicită în afara unui proces, de persoane fizice, asociații de proprietari, firme sau instituții. Este utilă pentru a afla cauza unei probleme înainte de a decide ce urmează: o reparație, o discuție cu constructorul sau o acțiune în instanță.
Ce ne trimiteți la început
Studii de caz
Descrierile prezintă problemele tehnice și concluziile expertizei. Nu menționează părțile, numărul dosarului, sumele în discuție sau soluția instanței. Unele lucrări apar și la alte domenii, pentru că dosarele combină specializările.
Specializarea Geologie
Un ansamblu de clădiri vechi din bazinul carbonifer Turceni–Rovinari, între care o casă cu cramă la subsol, avea apă în subsoluri, igrasie, fisuri în elevații și trotuare desprinse. Instanța a cerut să se stabilească dacă degradările au legătură cu un depozit de zgură și cenușă din zonă și dacă terenul de fundare și-a pierdut stabilitatea.
Corpul depozitului a barat scurgerea naturală a apelor de infiltrație și a creat un gradient hidraulic important față de lunca Jiului, iar apa din precipitații se infiltrează prin lentilele de nisip din argile. Pânza freatică a urcat cu circa 3–5 m, terenul s-a saturat și și-a pierdut rezistența: alunecări de suprafață, curgerea lentă a stratelor de acoperire, deplasarea orizontală a fundațiilor. Repararea clădirii nu a fost recomandată; soluțiile viabile sunt consolidarea sau reconstruirea cu fundare adaptată, ori reconstruirea pe un amplasament stabil.
O locuință parter din zidărie de cărămidă, construită în 1976, și trei anexe aveau pereții fisurați în dreptul golurilor și la îmbinări, soclul și trotuarele desprinse, platforme fisurate și elemente de gard rotite. Instanța a cerut să se stabilească dacă degradările provin din modificarea terenului de fundare prin lucrările miniere din zonă sau din vechime și execuție.
O haldă de steril construită în fosta albie a Motrului, după devierea râului, a barat drenajul natural al apelor subterane, iar microcarierele și abatajele din amonte au dirijat apa din precipitații în acviferul luncii. Pânza freatică a urcat cu circa 6–8 m, aproape de suprafață, iar argilele prăfoase saturate și-au pierdut rezistența: terenul curge lent și deplasează fundațiile în plan orizontal. Expertiza a delimitat trei tipuri de zone instabile și a arătat că locuința trebuie reconstruită, cu fundare adaptată sau pe un amplasament stabil, nu reparată.
Un ansamblu nou de blocuri de locuințe pentru tineri a fost construit pe un versant terasat, într-un areal cu risc ridicat de alunecări de teren. Subsolurile tehnice se inundau periodic, iar hidroizolația aplicată la interior nu oprea infiltrațiile. Instanța a cerut să se stabilească dacă infiltrațiile puteau fi evitate și ce trebuia prevăzut.
Apa pluvială stagnează pe terenul cu pantă lină, se infiltrează prin umpluturile din jurul fundațiilor până la stratul de argilă impermeabilă aflat în jurul adâncimii de 4 m, saturează pământul de deasupra și pătrunde sub presiune în subsol. Studiul geotehnic cerea îndepărtarea apelor pluviale de fundații și recomanda un ecran de argilă în jurul clădirilor, dar proiectul nu prevedea nici dren perimetral, nici ecran. Hidroizolația interioară tratează efectul, nu cauza; un dren perimetral descărcat în canalizare ar fi fost mult mai eficient.
Pe parcela vecină unui spațiu comercial construit în 2013 s-a săpat groapa de fundație a unei construcții noi, sub cota de fundare a clădirii existente, fără o lucrare de sprijin dimensionată corect. La 21 octombrie 2018 marginea străzii s-a surpat, iar conducta de apă, alte rețele și trotuarele au fost avariate. La săpătură a fost interceptată apa subterană.
Clădirea, din zidărie confinată, are fundații din beton armat în trepte, la circa 2,50 m, care susțin și terenul străzii. Expertiza a constatat tasări ușoare și o deplasare de corp rigid a clădirii față de stradă și trotuar, cu cauza probabilă în excavația vecină și în sprijinirea ei defectuoasă, fără grindă de coronament dimensionată corespunzător. Fiindcă săpătura s-a făcut fără urmărirea topografică a clădirilor alăturate, deplasarea absolută nu a mai putut fi stabilită. S-au recomandat repere topografice și urmărirea comportării în timp.
Teren de fundare
Corpul anexă al unei case-monument istoric de la sfârșitul secolului al XIX-lea are fundații din zidărie de piatră, la 0,7–2,4 m, pe praf argilos macroporic, un teren dificil de fundare. Pereții și planșeele s-au fisurat după construirea unui bloc alăturat.
Fisurarea a fost legată de modificarea terenului de fundare la construirea blocului, prin excavații sub cota de fundare a corpului anexă și compactarea cu utilaje grele, la care s-au adăugat infiltrațiile din rețele și din apele pluviale și lipsa trotuarelor etanșe. Tasarea măsurată în dreptul ușii de acces a fost de circa 6 cm. Reabilitarea a fost condiționată de un proiect întocmit de un colectiv multidisciplinar: geotehnică, structură, instalații.
Alunecare de teren
În primăvara anului 2016, un taluz de lângă drumul interior nr. 4 al centrului de deșeuri de lângă Reșița a alunecat pe circa 40 m. Constructorul a cerut prelungirea termenului și plata lucrărilor de remediere, iar expertiza a trebuit să stabilească de unde a pornit alunecarea.
Expertiza a comparat studiile geotehnice din documentația de atribuire cu cele întocmite ulterior și cu situația din teren. Alunecarea a fost pusă pe seama naturii geotehnice a amplasamentului, a condițiilor meteorologice deosebite și a apelor scurse de pe drumul județean aflat mai sus, în lipsa unei rigole de protecție care să le colecteze. Tot din teren, ridicarea topografică a arătat o săpătură cu 75 % mai mare decât în proiect.
Condiții de teren neprevăzute
Celula depozitului de deșeuri a fost construită pe un versant montan, la circa 1.100 m altitudine. În timpul execuției au apărut izvoare subterane în versantul vestic, iar pe traseul canalului-cascadă a fost descoperit un depozit vechi de deșeuri. Niciunul nu apărea în documentația pe baza căreia se proiectase.
Expertiza a urmărit fiecare eveniment în corespondența de șantier, de la prima sesizare până la instrucțiunea Inginerului, și a reținut drept cauză principală investigarea insuficientă a amplasamentului înainte de elaborarea proiectului tehnic. Lucrările au cerut reproiectarea traseului cascadei și a sistemului de drenaj.
Contact
Pentru o expertiză dispusă de instanță, menționați numărul dosarului, instanța și termenul de judecată.
Pentru o expertiză extrajudiciară, descrieți pe scurt problema și atașați câteva fotografii.
Corespondența scrisă se trimite la căsuța poștală de mai sus.